![\"\"](\"https:\/\/i0.wp.com\/sabinabranduse.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/IMG_6291-4-scaled.jpg?resize=1170%2C878&ssl=1\")
<\/p>\nMai, 2026
\nValencia, Spania<\/p>\n
C\u0103l\u0103toriile sunt o form\u0103 de terapie. Iar, dup\u0103 cum se poate vedea, eu fac terapie intensiv\u0103.
\nMicrovacan\u021ba cu surorile mele, \u00een Valencia, a fost o sesiune de terapie rela\u021bional\u0103. Am con\u0219tientizat asta c\u00e2nd m-am a\u0219ezat s\u0103 scriu despre ea, chiar dac\u0103 \u0219i \u00een perioada de punere la cale a deplas\u0103rii am sim\u021bit cum \u00eenmugureau \u00een mintea mea g\u00e2nduri pornite din dorin\u021ba de a construi experien\u021be reparatoare \u00eempreun\u0103.<\/p>\n
Scriu \u0219i pl\u00e2ng. Scriu \u0219i m\u0103 uit la mine cum m\u0103 \u021bin s\u0103 nu m\u0103 mai doar\u0103, \u00eens\u0103 stomacul s-a ridicat la mine, \u00eel simt \u00een g\u00e2t, ca pe un ghem de vom\u0103 groas\u0103. Instinctul de conservare \u00eemi dicteaz\u0103 s\u0103 m\u0103 opresc, \u00eens\u0103 nevoia de a-mi \u00eenvinge frica, teama de respingere \u0219i de e\u0219ec, m\u0103 \u00eempinge s\u0103 nu renun\u021b. Nu iar. S\u0103 scriu. Am nevoie s\u0103 scap de ghemul din g\u00e2t. Cu pre\u021bul suferin\u021bei pe care uneori nu mai \u0219tiu cum s\u0103 o gestionez \u0219i atunci ajung s\u0103 o reprim, s\u0103 o evit, s\u0103 o neg.<\/p>\n
Am \u00eenchis u\u0219a casei p\u0103rinte\u0219ti \u00een urma mea acum 23 ani, c\u00e2nd am plecat spre Bucure\u0219ti cu pl\u0103m\u00e2nii inunda\u021bi de \u201cDoamne ajut\u0103!,\u201d \u201cUau\u201d \u0219i \u201cVai!\u201d Un ora\u0219 care nu-mi pl\u0103cea cu niciun chip, dar care-mi promitea eliberarea. Sc\u0103parea din jugul unor roluri str\u00e2mte, rigide, sufocante: copilul parentificat \u0219i supraresponsabilizat, sora cea mare, cea de-a doua mam\u0103, cea care are grij\u0103, cea care se sacrific\u0103, care salveaz\u0103, pl\u0103te\u0219te, se las\u0103 pe ea deoparte. Pe scurt: Cea care nu conteaz\u0103.<\/p>\n
Oboseala asta psihic\u0103 amestecat\u0103 cu iubire \u0219i responsabilitate \u00eenvechit\u0103, \u0219tiam c\u0103 nu are cum s\u0103 rezolve traume, c\u0103 nu e cu putin\u021b\u0103 s\u0103 aduc\u0103 lini\u0219te sau alinare. \u0218i m-am \u00eentrebat: Atunci cum a\u0219 putea transforma grija continu\u0103 \u00eentr-o form\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 de apropiere? C\u00e2t din nevoia mea de a pleca cu ele vine din bucurie \u0219i c\u00e2t din nevoia \u00eent\u0103rit\u0103 de a ne salva pu\u021bin de via\u021ba pe care am dus-o \u00een copil\u0103rie? Unde se termin\u0103 ghemul responsabilit\u0103\u021bii \u0219i unde pot s\u0103 g\u0103sesc cap\u0103tul de a\u021b\u0103 al pozi\u021bion\u0103rii corecte?<\/p>\n
Gata, s-a de\u0219irat ghemul.<\/p>\n
A\u0219a\u2026 \u00cen zilele petrecute \u00een Valencia, mi-am mai \u00eencordat pu\u021bin mu\u0219chii gambei pentru a m\u0103 ajuta s\u0103 fac un pas \u00eenspre ocuparea locului de merit: acela de sor\u0103. Egal\u0103. O sor\u0103 dintre cele trei surori acum adulte, capabile s\u0103 \u00ee\u0219i poarte singure de grij\u0103.
\nOdat\u0103 cu acest pas pe care \u00eenc\u0103 \u00eenv\u0103\u021b s\u0103-l fac, \u00eencep s\u0103-mi dau \u0219i mie voie s\u0103 fiu, s\u0103 aflu cine sunt, ce am devenit \u00een anii \u00een care am muncit ca un prizonier la a perfora peretele gros al temni\u021bei \u00een care m-a \u021binut rolul nedrept \u00een care-am fost distribuit\u0103 \u00een fraged\u0103 pruncie, \u0219i cum s\u0103 fac s\u0103 tr\u0103iesc mai mult \u00een prezent \u0219i pentru mine.<\/p>\n
C\u0103l\u0103toriile sunt o form\u0103 de terapie, de (auto)cunoa\u0219tere \u0219i l\u0103rgire a orizontului de \u00een\u021belegere. Am realizat asta \u00een plec\u0103rile dese cu so\u021bul meu, cu fo\u0219tii parteneri, cu g\u0103\u0219tile din care am f\u0103cut parte, cu cea mai bun\u0103 prieten\u0103, cu colegii din teatru, de una singur\u0103, cu p\u0103rin\u021bii \u0219i cu surorile.
\n\u00cemi repet ca pe o mantr\u0103 ideea c\u0103 au o func\u021bie terapeutic\u0103 c\u0103l\u0103toriile pentru c\u0103 am nevoie s\u0103 dau \u0219i acest sens plec\u0103rilor mele dese. Iar adev\u0103rul este c\u0103 ne scot din rolurile sociale \u00een care ne-am fixat, din zona de confort \u0219i familiaritate, ne \u021bin departe de tabieturile noastre, ne schimb\u0103 ritmul interior, ne for\u021beaz\u0103 capacitatea de adaptabilitate, ne permit alte tipuri de \u00eent\u00e2lnire. Cu noi \u00een\u0219ine\/\u00eensene \u0219i cu ceilal\u021bi\/celelalte. Ne sprijin\u0103 s\u0103 ne redescoperim, s\u0103 primim \u0219i oferim oglinzi, s\u0103 afl\u0103m lucruri ne\u0219tiute, s\u0103 cre\u0103m c\u0103i neuronale noi \u0219i amintiri care ne pot servi drept c\u00e2rje emo\u021bionale \u00een viitor.<\/p>\n
<\/p>\n
M\u0103 uit la pozele cu surorile mele, \u00een care ne maimu\u021b\u0103rim, ne bucur\u0103m sau n-avem poft\u0103 s\u0103 ap\u0103rem, m\u0103 holbez la seria de instantanee f\u0103cute zilnic \u00een lift, la fiecare plecare \u0219i revenire la Airbnb, privesc lungit la fotografia cu ele dou\u0103, \u00een care \u00eentrez\u0103resc aceea\u0219i poft\u0103 de har\u021b\u0103 pe care o aveau \u0219i \u00een copil\u0103rie, c\u00e2nd mie \u00eemi revenea pozi\u021bia de arbitru, m\u0103 minunez c\u0103 Deni s-a recablat la via\u021b\u0103 \u0219i c\u0103 a \u00eenceput s\u0103 m\u0103n\u00e2nce fructe de mare de c\u00e2nd am creat o tradi\u021bie cu vacan\u021bele noastre anuale, apreciez la M\u0103d\u0103 capacitatea tot mai mare de a fi prezent\u0103 \u00een triada noastr\u0103 \u00eencercat\u0103, precum \u0219i o form\u0103 de pl\u0103cere de a fi cu noi care aduce cu ce simt c\u0103 tr\u0103ie\u0219te c\u00e2nd pleac\u0103 cu ga\u0219ca ei de prietene.
\nObserv\u00e2nd toate astea, \u00eemi dau seama c\u0103 iar am organizat eu tot \u0219i nu pot s\u0103 nu m\u0103 \u00eentreb dac\u0103, \u00een cazul\/momentul \u00een care n-a\u0219 mai face-o, ar avea vreuna dintre ele ini\u021biativa? Ori nu s-ar mai \u00eent\u00e2mpla deloc aceste escapade ale noastre?<\/p>\n
Terapia \u0219i capacitatea antrenat\u0103 de introspec\u021bie m\u0103 ajut\u0103 s\u0103 \u00eemi con\u0219tientizez st\u0103rile, emo\u021biile, g\u00e2ndurile, dorin\u021bele, nevoile. S\u0103 le v\u0103d impactul asupra corpului \u0219i asupra energiei mele vitale. Sau a lipsei acesteia.
\nLa drept vorbind, m\u0103 ajut\u0103 \u0219i s\u0103-mi pun \u00eentreb\u0103ri scufund\u0103toare, a c\u0103ror r\u0103spuns se simte ca dezlipirea unei coji zgrun\u021buroase de pe o ran\u0103 neglijat\u0103: O fac pentru ele, o fac pentru mine sau pentru noi toate? C\u0103ci orice ac\u021biune a noastr\u0103, indiferent c\u00e2t de altruist\u0103 i-ar fi membrana, are \u00een nucleul ei o preafireasc\u0103 nevoie egoist\u0103. A mea este de conexiune, de acceptare, de reciprocitate \u0219i de apartenen\u021b\u0103.
\nFie c\u0103 sunt acas\u0103, oricare ar fi acest dezirabil \u201cacas\u0103\u201d, ori \u00eentr-un col\u021b str\u0103in de lume, \u00een Valencia, de pild\u0103, cu o lingur\u0103 zdrav\u0103n\u0103 de paella \u00een drum spre gur\u0103 \u0219i o horchata mentolat\u0103 \u00een cealalt\u0103 m\u00e2n\u0103, eu am nevoie de oameni, de siguran\u021b\u0103, de conexiuni reale, sus\u021bin\u0103toare, reciproce \u0219i de sentimentul m\u00e2ng\u00e2ietor din cale-afar\u0103 de \u00eempreun\u0103.<\/p>\n
Valencia este al treilea ora\u0219 ca m\u0103rime din Spania, dup\u0103 Madrid \u0219i Barcelona. Trei. Are un aer mult mai relaxat dec\u00e2t celelalte dou\u0103, iar combina\u021bia asta de ora\u0219 mare cu ritm mic\u0219orat, mi-l face cel mai apropiat.
\nE un ora\u0219 portuar care st\u0103 cu gura c\u0103scat\u0103 la Mediteran\u0103. E viu, e vechi, e nou, e colorat \u0219i, cel mai relevant, pl\u0103cut la respirat. A\u0219a cum simt c\u0103 devine rela\u021bia dintre noi trei. Trei.
\nAre o plaj\u0103 neted\u0103 \u0219i curat\u0103, cu palmieri, leandrii, suculente \u0219i bougainvillea \u00eencastrate, parcuri kilometrice \u00een care bicicletele te \u00eembie s\u0103 le \u00eencaleci, cartiere istorice \u00een care stau pe loc repaus edificii absolut superbe, zone cu cl\u0103diri futuriste z\u0103p\u0103citoare, multe muzee, anticariate, galerii de art\u0103, pie\u021be agroalimentare, terase, cafenele de specialitate, o gastromie care-\u021bi aduce ploaia pe bolta palatin\u0103, precum \u0219i o nealterat\u0103 cultur\u0103 a statului afar\u0103, la o sangria \u0219i o por\u021bie s\u0103n\u0103toas\u0103 de socializare.<\/p>\n
Chiar dac\u0103 la na\u0219tere mi-a fost dat\u0103 mie aproape toat\u0103 rezerva de pl\u0103cere de a c\u0103l\u0103tori \u0219i de a vizita muzee, Oceanograful ne-a bucurat pe toate trei. Trei.
\nDincolo de a fi un simbol al Valenciei, al\u0103turi de celelalte muzee care compun \u201cCiudad de las Artes y las Ciencias\u201d (Ora\u0219ul Artelor \u0219i al \u0218tiin\u021belor), este o experien\u021b\u0103 inedit\u0103 pentru oameni din toate genera\u021biile.
\nConsiderat cel mai mare acvariu din Europa, c\u0103ci bazinele sale cuprind peste 500 specii \u0219i 45.000 vie\u021buitoare, este compartimentat \u00een ecosisteme care imit\u0103 curajos, \u00eens\u0103 \u00eenghesuit, at\u00e2t ad\u00e2ncul r\u00e2urilor tivite de mangrove, c\u00e2t \u0219i zone marine \u0219i oceanice din toate regiunile Terrei.
\nC\u00e2t ne-am perindat pe acolo, timpul a dat din aripi mai ceva ca un colibri. N-a\u0219 \u0219ti s\u0103 spun cu precizie cum s-au scurs cele aproape patru ore. E drept \u00eens\u0103 c\u0103, v\u0103z\u00e2nd cum \u00eenotau rechinii deasupra capetelor noastre, protejate de aura tunelului acvatic, scr\u00e2\u0219nind din din\u021bii fier\u0103str\u0103u de ciud\u0103 c\u0103 nu ne pot ajunge, ne-a cam uitat Poseidon acolo.
\nOric\u00e2t a\u0219 fi tras de surorile mele \u0219i ele de mine, cum porneam deplasarea \u00eencolonat\u0103 spre ie\u0219ire, cum se oprea una dintre noi cu gura m\u0103rit\u0103 \u00een fa\u021ba unei or\u0103t\u0103nii. \u0218i d\u0103-i \u0219i strig\u0103-le pe celelalte dou\u0103 care, la r\u00e2ndul lor, semnalizau vizual, sonor \u0219i telepatic c\u0103 au g\u0103sit o ar\u0103tare mai ceva dec\u00e2t au putut depista celelalte. \u0218i d\u0103-i \u0219i fugi de colo-colo: ba la morena verde, mai nemi\u0219cat\u0103 ca una \u00eemp\u0103iat\u0103, ba la crabii uria\u0219i care f\u0103ceau alpinism pe st\u00e2ncile b\u0103loase, ba \u00een dreptul unui banc de pe\u0219ti p\u0103tra\u021bi ori la un lamantini care se d\u0103dea cu capul de fundul unei camere de sticl\u0103 pentru a suge de acolo nu \u0219tiu ce nutrien\u021bi, ba la cele dou\u0103 beluga cu o piele la fel de alb\u0103 ca terasele de calcar umezit din nespus de frumosul Pamukkale.<\/p>\n
Dac\u0103 m\u0103 \u00eentreba\u021bi pe mine, toate aceste rarit\u0103\u021bi \u0219i-au pierdut subit farmecul \u00een fa\u021ba meduzelor roz cu trene albe, dantelate ca man\u0219etele c\u0103m\u0103\u0219ilor b\u0103rb\u0103te\u0219ti din perioada Rococo, teatrale \u0219i fire\u0219ti deopotriv\u0103. Am stat mesmerizat\u0103 \u00een fa\u021ba casei lor lichide, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 le \u0219terpelesc din gra\u021bie \u0219i senza\u021bia seren\u0103 de plutire. Asta p\u00e2n\u0103 m-au prins la \u00eenghesuial\u0103 surorile mai mici, care mi-au smuls posibilitatea de a mai face c\u00e2teva instantanee, dornice s\u0103 vad\u0103 \u0219i crocodilii, \u0219i pinguinii, \u0219i coregrafia celor zece delfini z\u00e2mb\u0103re\u021bi.
\nFiind mai mare, av\u00e2nd adic\u0103 autoritatea exersat\u0103, le-am convins s\u0103 mai facem o scurt\u0103 oprire pentru a tr\u0103i \u0219i o experien\u021b\u0103 de VR (realitate virtual\u0103). Din meniul de posibilit\u0103\u021bi, am ales toate trei aventura de a merge cu barca pe urmele unor balene, dup\u0103 care ne-am \u0219i scufundat. Toate trei odat\u0103, lu\u00e2nd virtual locul scafandrului care filma minunea. Pentru a avea o experien\u021b\u0103 comun\u0103 \u0219i, ulterior, motive s\u0103 ne contrazicem, cum altfel? Doar n-om strica tradi\u021bia?
\nA fost at\u00e2t de veridic\u0103 mi\u0219carea scaunului \u00een secunda \u00een care ne-a aruncat de la bordul navei, aflate \u00een mare vitez\u0103, at\u00e2t de intens\u0103 senza\u021bia de prezen\u021b\u0103 \u00een ad\u00e2ncul oceanului, pe c\u00e2t de clar, pe at\u00e2t de rece, \u0219i at\u00e2t de de fascinant\u0103 urm\u0103rirea unei mame-balene care \u00ee\u0219i testa abilit\u0103\u021bile de parenting pe copilul ei alunecos \u00eenc\u00e2t, la final, toate trei aveam simptomele r\u0103ului de mare. A meritat fiecare cent, v\u0103 zic, c\u0103ci nu ne-a mai r\u0103mas niciun volt de tensiune pentru a ne lua la har\u021b\u0103.<\/p>\n
Cu aceea\u0219i disperare cu care caut\u0103 puii de balen\u0103, odat\u0103 la fiecare trei minute, suprafa\u021ba apei pentru a se oxigena, am ie\u0219it \u0219i noi din corpul principal al Oceanografului, strangul\u00e2ndu-ne senza\u021bia de grea\u021b\u0103 cu c\u00e2te o \u00eenghe\u021bat\u0103 artizanal\u0103 pe care am \u00eenfulecat-o \u00een fuga spre serbarea de final de zi a delfinilor \u0219turlubatici.
\nChiar, voi \u0219ti\u021bi c\u0103 sunt mamifere, nu? Dar c\u0103 tr\u0103iesc at\u00e2t \u00een ape s\u0103rate, c\u00e2t \u0219i \u00een unele dulci? \u0218ti\u021bi \u0219i c\u0103 \u00eenot\u0103toarea dorsal\u0103 \u00eei sprijin\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i men\u021bin\u0103 echilibrul \u0219i temperatura constant\u0103? Fiind, totodat\u0103, unic\u0103, ca amprenta uman\u0103? Bravo vou\u0103! Nu vreau s\u0103 v\u0103 smulg coroni\u021ba de pe cap, \u00eens\u0103 a r\u0103spuns corect \u0219i un b\u0103iat de 11 ani care, \u00een urma unui concurs digitalizat, a c\u00e2\u0219tigat un loc de onoare la acest show \u0219i posibilitatea de a le umple gura carnivorilor cu pe\u0219ti de-o \u0219chioap\u0103 dup\u0103 fiecare reu\u0219it\u0103 coregrafic\u0103.<\/p>\n
Dup\u0103 ultimul \u0219ir de aplauze la scena acvatic\u0103, ne-am dezlipit de pe r\u00e2ndul de ciment, unde ne pr\u00e2jise soarele ca pe ni\u0219te turte, \u0219i am fugit \u00eempiedicat spre casa frigorific\u0103 a pinguinilor. I-am g\u0103sit st\u00e2nd drep\u021bi, imobiliza\u021bi dup\u0103 un geam mai transpirat ca cel al saunei. Cum au v\u0103zut puhoiul tr\u00e2ntindu-le u\u0219a casei de perete, cum s-au activat, relu\u00e2ndu-\u0219i rolurile \u0219i partiturile: doi st\u0103teau cioc \u00een cioc, dup\u0103 ce ea primise, \u00een sf\u00e2r\u0219it, o piatr\u0103 pe m\u0103sura a\u0219tept\u0103rilor prelungi, accept\u00e2nd astfel m\u0103riti\u0219ul. Ace\u0219tia erau protagoni\u0219tii. Al\u021bi doi semeni, cu apuc\u0103turi de coco\u0219i, \u0219i-au ciocnit plesc\u0103itor piepturile p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd unul a intrat \u00een freeze, iar cel\u0103lalt s-a aruncat \u00een ap\u0103 pentru a-\u0219i r\u0103cori patosul. Prinseser\u0103 doar roluri secundare, acum serios: c\u00e2t s\u0103 te \u0219i trosne\u0219ti? Iar cei mai mul\u021bi, care primiser\u0103 doar o figura\u021bie simpl\u0103, st\u0103teau \u00een r\u00e2ndul din spate, crez\u00e2nd c\u0103 nu-i observ\u0103m, \u0219i se sc\u0103rpinau \u00een ad\u00e2ncul penelor.
\nL-am admirat \u00eens\u0103 \u00eendeaproape pe \u00eenot\u0103torul din rolul secundar, amator din fire, c\u0103ci a tras la public \u00een ultimul hal. La un moment dat chiar ne plictisise \u0219i am decis atunci s\u0103 \u00eencerc\u0103m ceva mai dur: Insula crocodililor.<\/p>\n
Doar unul am ochit, st\u0103tea lipit de geam ca o venzut\u0103, ocazie cu care i-am putut studia \u00eendeaproape ghearele r\u0103mase mo\u0219tenire de la str\u0103bunii dinozauri. O dat\u0103 n-a clipit \u00een toate acele minute de analiz\u0103, c\u00e2t autocontrol! V\u0103 zic: ar putea lini\u0219tit s\u0103 joace o statuie vivant\u0103. Asta m-a tras cu g\u00e2ndul la c\u0103l\u0103toria pe care am f\u0103cut-o-n Gambia. N-am avut de lucru \u0219i ne-am dus la sanctuarul crocodililor. Nu mai \u0219tiu exact, dar erau \u00een jur de 70 acolo, ne\u00eengr\u0103di\u021bi sub niciun chip. \u0218i, ce crede\u021bi c-am f\u0103cut? Am \u00eent\u0103rit r\u00e2ndurile incon\u0219tien\u021bilor \u0219i ne-am dus s\u0103-l m\u00e2ng\u00e2iem pe coad\u0103 pe unul dintre ei. M\u0103car era \u0219i so\u021bul meu cu mine, a\u0219a ne-am asigurat c\u0103 n-o s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 vreunul dintre noi traumatizat pe via\u021b\u0103 pentru c\u0103 l-a v\u0103zut pe cel\u0103lalt lin\u0219at \u00een fa\u021ba lui.
\nNi se spusese c\u0103 nu e niciun pericol, c\u0103 au m\u00e2ncat \u0219i c\u0103 pielea noastr\u0103 alb\u0103 le-ar sta oricum \u00een g\u00e2t. Sau, ia sta\u021bi, oare asta am ales eu s\u0103-mi zic, aliment\u00e2ndu-mi curajul palid?<\/p>\n
![\"\"](\"https:\/\/i0.wp.com\/sabinabranduse.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/06\/20_mar_gambia_crocodil_maimute_cal023.jpg?resize=960%2C1280&ssl=1\")
<\/p>\n
Am plecat tefere de la Oceanograf, \u00eendoite pu\u021bin de stomac, c\u0103ci de la at\u00e2ta alerg\u0103tur\u0103, baie de soare \u0219i entuziasm, \u00eencepuse s\u0103 ni se aprind\u0103 becul ro\u0219u al foamei. Restaurantul subacvatic \u00eenchisese v\u0103z\u00e2nd c\u0103 ne apropiem, moment \u00een care ne-am uitat la ceas \u0219-am zis, eu sau M\u0103d\u0103, nu mai \u0219tiu exact, sigur nu Deni: \u201cHai c-avem timp s\u0103 vedem \u0219i Muzeul \u0218tiin\u021belor!\u201d
\n\u0218i d\u0103-i \u0219i fugi, una, dou\u0103, trei. Trei ritmuri diferite: cu de-a sila, cu de-a pofta de a nu pierde banii da\u021bi pe biletul combo, cu de-a entuziasmul de a vedea ce minun\u0103\u021bii se ascund \u0219i acolo. \u00cenchidea \u00een mai pu\u021bin de 20 minute. \u0218i d\u0103-i \u0219i fugi, \u0219i d\u0103-i s\u0103 recuperezi, \u0219i d\u0103-i c\u00e2t s\u0103 nu se prind\u0103 c\u0103 nu vrei.
\nPfuuuu! \u0218-am ajuns. Cu gurile uscate \u0219i hainele jilave. Ne-am revenit abia c\u00e2nd ni s-a spus la poart\u0103 c\u0103 nu se \u00eenchide la 18, ci la 19. “Iuhuuu, am primit bonus o or\u0103!” Capul mai \u00een etate s-a bucurat nevoie mare, cel mijlociu pe jum\u0103tate, cel mic\u2026 Mai are rost s\u0103 zic?<\/p>\n
\u201c-Te recomiendo empezar por el \u00faltimo piso, el tercero, es el m\u00e1s interesante. Y luego bajamos a los siguientes.
\n-(\u0219-au n\u0103v\u0103lit imediat peste mine) Ce-a zis, ce-a zis?
\n-S\u0103 \u00eencepem cu ultimul etaj c\u0103 e cel mai interesant. \u0218-apoi s\u0103 cobor\u00e2m la urm\u0103toarele. Care sunt \u0219i mai \u0219i.\u201d
\nAm sim\u021bit imboldul de a plusa pu\u021bin ca s\u0103 le \u021bin curiozitatea treaz\u0103, a\u0219a cum f\u0103ceam \u00een copil\u0103rie, \u00eens\u0103 mi-am dat seama la timp c\u0103 intrasem iar pe pilot automat \u0219i am scurtat replica p\u00e2n\u0103 la adev\u0103r.
\nV\u0103 da\u021bi seama c\u0103 abia ne-a ajuns timpul s\u0103 vedem, pe s\u0103rite, un etaj?! Chiar, \u0219ti\u021bi ce a f\u0103cut treimea asta de muzeu s\u0103 fie special? Faptul c\u0103 nu e c\u0103ptu\u0219it cu pl\u0103cu\u021be care te trag de m\u00e2nec\u0103 profesoral: \u201cNu atinge!\u201d Ba din contr\u0103, ne-a provocat s\u0103 ap\u0103s\u0103m, s\u0103 test\u0103m, s\u0103 ne juc\u0103m, s\u0103 descoperim interiorul corpului uman, genetica, spa\u021biul, schimb\u0103rile climatice, arborele celor 7.000 limbi vorbite la nivel global, inteligen\u021ba artificial\u0103, toate acestea, experiment\u00e2nd.
\nM\u0103d\u0103 a tras de un cordon pentru a vedea c\u00e2t de lung este intestinul gros uman, eu a\u0219 fi lovit sacul de box pentru a-mi m\u0103sura for\u021ba, dar prea se \u00eenghesuise acolo un p\u00e2lc de tineri b\u0103rba\u021bi \u0219i n-am vrut s\u0103 le mut aten\u021bia de pe oferta muzeului, a\u0219a c-am ales s\u0103 v\u0103d mostra de p\u0103m\u00e2nt lunar \u0219i reconstituirea unei seleniz\u0103ri, \u00een timp ce Deni s-a f\u0103cut mic\u0103 ca s\u0103 se odihneasc\u0103 sub o balustrad\u0103. P\u00e2n\u0103 s-o conving s\u0103 mearg\u0103 s\u0103-\u0219i observe \u0219i ea amprenta digital\u0103, am g\u0103sit-o pe M\u0103d\u0103 la orizontal\u0103, gata de o picoteal\u0103. E, imagina\u021bi-v\u0103 c\u0103 a\u0219a a ar\u0103tat copil\u0103ria mea: \u00een timp ce credeam c\u0103 una e gata \u0219i o preg\u0103team \u0219i pe cealalt\u0103 de plecare, lec\u021bii, mas\u0103, joac\u0103, pe prima o izbea o nevoie incompatibil\u0103. \u0218i d\u0103-i \u0219i trage de ele s\u0103 le aduci \u00eempreun\u0103, Sabino!<\/p>\n